afelonàre , vrb: afillonare Definizione
giare o pigare múngia, cadha de fele, tzacu, arrennegu meda
Sinonimi e contrari
afelae,
aggromare,
aggromorare,
aprummonare,
infelai,
renignai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
irriter,
agacer
Inglese
to irritate
Spagnolo
encolerizarse
Italiano
stizzire
Tedesco
sich ärgern.
afutàre , vrb Definizione
pigare (o fintzes giare) afuta, arrennegu
Sinonimi e contrari
achibberare,
airai,
aorcare,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
inchighiristai,
inchimerai,
incrabudhire,
infelai,
infuterare
Frasi
su pitzinnu l'istrochet pro l'afutare, ma cudhu li daet un'iscabessu ◊ s'assessore faedhanne àltziat sa boghe, si afutat, iscudet punzos a sa mesa (A.Cossu)◊ mi afuto inchietu pro chi tentu no ndhe apo de profetu (B.R.Carbone)◊ si mi afuto est rejone, ca so ispiantadu!
2.
sas pedidorias isfatzidas de sos profitadores ant afutadu a babbu (G.Ruju)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'irriter
Inglese
to lose one's temper
Spagnolo
amoscarse
Italiano
stizzirsi
Tedesco
sich ärgern.
aggromoràre , vrb Definizione
pigare o fàere gromore, arrennegu
Sinonimi e contrari
afelonare,
aggromare,
infelai,
renignai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'emporter
Inglese
to get angry
Spagnolo
amoscarse
Italiano
stizzirsi
Tedesco
sich ärgern.
airài, airàre , vrb Definizione
su si pigare arrennegu; su fàere is cosas coment'e cun apretu, impresse, a meda
Sinonimi e contrari
abbetiae,
acroconai,
afutare,
afuterare,
allulluriai,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
inchibberare,
inchietae,
incrabudhire,
infelai,
infuterare
| ctr.
apachiare,
asselenare
Frasi
ant isparau pro nche fàchere fughire sa zente, ma sos isparos l'ant airada de prus! ◊ si su cumpagnu si airat, tue úmile e chietu!
2.
custa cosa est che a su ratinzu: piús ratas e piús ti s'airat su brujore
Etimo
ctl., spn.
airar
Traduzioni
Francese
se mettre en colère
Inglese
to irritate
Spagnolo
irritarse,
airarse
Italiano
adirare
Tedesco
sich ärgern.
aprummonàre , vrb Definizione
giare o pigare carda, arrennegu meda, tzacu meda
Sinonimi e contrari
aciumonare,
afelonare,
imprumonare
Frasi
mi ndhe aprummonat solu a bi pessare a totu su male chi mi ant fatu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
avoir du dépit,
prendre la mouche
Inglese
to make s.o. angry
Spagnolo
enfadarse mucho
Italiano
fare stizza
Tedesco
jdn ärgern,
sich ärgern.
arrealiàre , vrb Sinonimi e contrari
airai,
arrabbiai,
arrannegai,
atediare,
inchietae,
inchimerai,
infelai,
infuterare,
insutzuligai,
renignai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se fâcher
Inglese
to be peeved,
to become vexed
Spagnolo
picarse
Italiano
corrucciarsi,
indispettirsi
Tedesco
sich ärgern.
aufàre , vrb Definizione
istare a ufas!, nau de chie dhi giaet ifadu dónnia cosa
Sinonimi e contrari
abbrodhiare,
abbrufulai,
abbudhai,
acasidhare,
aconchedhare,
acubare,
amprudhiare,
annicare,
annozare,
atrafudhai,
pirmare,
strugnai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
bouder,
se fâcher
Inglese
to sulk,
to be vexed
Spagnolo
enfadarse,
torcer el morro
Italiano
imbroncire,
corrucciarsi
Tedesco
schmollen,
sich ärgern.
ifastizíre , vrb: infastizire Definizione
sentire ifadu
Sinonimi e contrari
afastidiai,
agenare,
ifadare,
infasciughie,
innaentare
2.
unu, infastizidu de sa betzesa, est andhadu a unu méigu pro s'impisedhire
Traduzioni
Francese
s'embêter
Inglese
to be vexed
Spagnolo
molestarse
Italiano
infastidirsi
Tedesco
sich ärgern.
imprujàre , vrb: impurgiare,
impurjare Definizione
fàere male, ispirtire, iscardire un'arremu
Sinonimi e contrari
agghegiare
Frasi
no ant a saghinare prus sos ocros impurjaos de dolore ◊ zuchet sos ocros impurjaos de su bentu, de su sonnu
Traduzioni
Francese
s'irriter
Inglese
to fester
Spagnolo
irritarse
Italiano
irritarsi,
inciprignire
Tedesco
sich ärgern.
inchietàe, inchietài, inchietàre , vrb Definizione
pigare o giare arrennegu; segundhu de ite si narat, avolotare
Sinonimi e contrari
abbetiae,
achibberare,
acroconai,
afutare,
airai,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
collobbiare,
inchimerai,
incrabudhire,
infelai
Frasi
is fuedhus dhus eus ammesturaus a itzérrius candu si fiant inchietai ◊ irrocat che pidore e s'inchietat chi est unu cavanile!◊ tzieta s'inchietat narendi: "Mammai, Santu Pedru est su santu de is piscadoris!"◊ ma poita dha fais inchietai a mamma tua?◊ non t'inchietes, fipo brullandhe!
2.
"Maria Cinisu, movidí ca a niscinus istait bèni cussa crapita!", dhi naràt sa bídria po dha fai inchietai!◊ totu cussu chi li aiat contadu cussu pedidore l’aiat inchietadu
3.
fiat una noti sentza de luna chi su mari si fiat inchietau
Etimo
spn.
inquietar
Traduzioni
Francese
se fâcher,
agacer,
s'indigner
Inglese
to disquiet
Spagnolo
enfadar,
indignarse
Italiano
inquietare,
sdegnarsi
Tedesco
ärgern,
sich ärgern.
infelài , vrb Definizione
pigare o giare fele, arrennegu meda, tzacu
Sinonimi e contrari
abbetiae,
acroconai,
afelonare,
airai,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
imbirdinare,
inchietae,
infelonae,
infelonire,
inferronai,
renignai
| ctr.
allegrare,
prexai
Frasi
seis narendindi, de tontesas, po mi acabbai de infelai, oi!…◊ a chini no faint infelai, pigadas a mandronia!… ◊ infelendi po is fillus seu, ca funt dimónius!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se mettre en colère
Inglese
to get angry
Spagnolo
irritarse,
enfadarse
Italiano
adirarsi
Tedesco
sich ärgern.
nechidàre , vrb: nichidare,
neghidare Definizione
giare o pigare arrennegu, tzacu, unu pagu prus forte de annicare
Sinonimi e contrari
abbrodhiare,
abbuscinare,
alterai,
annicare,
annozare,
inchietae,
pirmare
| ctr.
allegrare,
prexai
Frasi
su babbu at comintzau a si nechidare ca su fizu no cheriat andhare a cullire uliba ◊ mi rispondhet chin pacas perralias, càrchidat e si néchidat che berre (M.Zichi)◊ l’avio istrampau a culu a terra, ma isse intamas de si neghidare si fut postu a ríghere (M.Ladu)
2.
no est tirandhe prus aeredha, mancu bentu de susu chi néchidat sas chessas mummuchiandhe in frunzas sos arrastos (L.Loi)
Traduzioni
Francese
se fâcher
Inglese
to disturb
Spagnolo
irritar
Italiano
inquietare
Tedesco
ärgern,
aufregen,
sich ärgern.